Angajat versus Liber profesionist

Cu siguranta oricare dintre noi ne-am gandit cel putin odata la optiunea pe care o numim “liber profesionist”. Multi isi doresc aceasta cale, si cu toate acestea statisticile la nivel national arata ca piata este formata dintr-un procent foarte mare de angajati, si un procent nesemnificativ de liber profesionisti.

Inainte de a trece mai departe, sa incercam o definitie a celor doi termeni.

Angajatul este persoana fizica ce se obliga printr-un contract de munca sa presteze servicii in cadrul unei companii, intre ore fixe, in general 8 ore pe zi, in schimbul carora este remunerat printr-o cota fixa, stabilita in contract.

Liber profesionistul este o persoana fizica ce presteaza servicii catre terte companii folosindu-se de o forma juridica numita PFA. De mentionat ca liber profesionistul nu este angajat al companiilor carora presteaza servicii, insa nici el nu are angajati, ci este direct prestator al serviciilor stabilite in contracte. Statutul unui liber profesionist nu difera de cel al unei societati comerciale. Liber profesionistul are un orar flexibil de munca si poate derula mai multe contracte in acelasi timp. Daca ar avea angajati el devine intreprinzator, si nu mai putem discuta de notiunea de “freelancing”.

La prima vedere, din punct de vedere al beneficiilor formale, optiunea de liber profesionist pare mult mai avantajoasa decat cea de angajat.

O sa demonstrez mai jos de ce angajamentul fata de o companie este mult mai rentabil. Optiunea de liber profesionist devine rentabila doar in anumite circumstante, de nisa, cand individul are o experienta foarte mare si este cunoscut ca expert in mediul in care profeseaza.

Pentrua simplifica lucrurile ma voi folosi de beneficiile erei informationale si voi prezenta cazul unui liber profesionist ce presteaza servicii utilizand un laptop si conexiune la internet. Desi notiunea de liber profesionist este mult mai larga, si se aplica si unor domenii care nu folosesc ca factor de productie internetul si unelte mobile de prelucrare a informatiei, totusi acest caz este cel mai semnificativ din punct de vedere al erei in care ne desfasuram activitatea.

Liber profesionistul

“Freelancing”-ul poate parea atragator datorita avantajelor pe care le ofera:

1. Programul de lucru si biroul nu sunt fixe. Poti lucra dimineata, seara, in weekend, de acasa sau de pe plaja, atata timp cat ai un laptop si conexiune la internet. Intr-un cuvant: vei avea mai mult timp liber.
   
   In realitate, creierul uman nu poate lasa task-uri neterminate. Este foarte greu sa te decuplezi cand este in interesul tau sa termini cat mai repede. Programul si locatia flexibile nu ajuta deloc in a-ti gestiona aceste minusuri.
    
2. Iti fixezi propriile deadline-uri.
   
   In realitate, deadline-urile sunt fixate de client. Chiar daca esti platit pe livrabilele finale si nu pe ore, de cele mai multe ori clientul are nevoie de munca ta cat mai repede posibil pentru a demara la randul sau alte planuri.
    
3. Nu ai un sef, sau altfel spus, esti propriul tau sef.
   
   In realitate, clientul este noul sef. Daca nu raspunzi in fata unui superior ierarhic, trebuie sa raspunzi in fata clientului, care inseamna o responsabilitate si mai mare.
    
4. Poti produce un venit mai mare
   
   In realitate, acest lucru nu este adevarat decat daca muncesti 10-12 ore pe zi, fapt care nu mai este un avantaj fata de un angajat normal. Ca liber profesionist vei intampina perioade fara proiecte din lipsa clientilor, perioade foarte aglomerate cand este nevoie sa muncesti mai mult decat un angajat si perioade echilibrate. Per total, venitul este mai mare dar si munca depusa este mai multa. Pe de alta parte piata este intr-o continua schimbare si cererea de anumite proiecte poate fi in declin (munca este delegata catre tari mai sarace), lucru care duce la un venit din ce in ce mai mic. Raportat la efortul si salariul unui angajat, liber profesionistul castiga mai putin.
    
5. Iti alegi doar proiecte interesante
   
   In realitate, vei fi obligat sa lucrezi pe orice proiect iti pica, pentru a-ti mentine veniturile pe o piata unde clientii sunt greu de gasit.
    
6. Vei munci mai putin
   
   In realitate, un liber profesionist munceste mai mult decat un anagajat deoarece pe langa munca propriu-zisa va trebui sa intreprinda si activitati de: marketing, negocieri, cautarea clientilor, comunicare, predarea sau integrarea livrabilelor, contabilitate si plata taxelor. Ceea ce intr-o companie este executat de oameni dedicati si profesionsiti, liber profesionistul trebuie sa intreprinda singur.
    
7. Munca va fi mai putin complicata ca intr-o companie
   
   In realitate, lucrurile sunt complicate din cauza cerintelor uneori aberante ale clientilor. Va trebui sa explici, si acolo unde va fi nevoie, sa construiesti proiecte complicate deoarece clientii asta platesc. Pe de alta parte, clientul se poate razgandi sau poate schimba lucrurile din mers.
    
8. Este mai placut sa muncesti de acasa
   
   In realitate, faptul ca ai un job si trebuie sa te deplasezi la sediu este foarte benefic. Efortul depus impreuna cu schimbarea mediului ajuta sa te defocusezi. Ca liber profesionist, trecerea din pat direct la birou nu aduce multa inspiratie si nu da voie creierului sa interactioneze cu mediul, nu ai oportunitatea sa socializezi, ceea ce va duce in scurt timp la depresii.

Este adevarat ca exista freelanceri de succes, insa acele persoane sunt rare si sunt ceea ce sunt datorita muncii lor exceptionale. Majoritatea au multi ani de experienta intr-un domeniu de nisa si au devenit cunoscuti inainte sa aleaga calea de liber profesionist.

Freelancing-ul poate fi o varianta buna pentru pietele vestice, acolo unde cultura permite acest lucru. In America, de exemplu, exista o cu totul alta conceptie legata de apelarea la un freelancer. Se intampla des ca agentii economici sa apeleze la un liber profesionist pentru proiecte temporare, lucru care nu se intampla in tarile in curs de dezvoltare. Chiar si asa, piata nu este suficient de matura pentru a stabili un job full time din aceasta activitate.

Angajatul

Ca si angajat, pe langa problemele de mai sus care dispar in totalitate:

1. Salariul vine intotdeauna la timp
2. Armata de profesionisti rezolva probleme de care nu trebuie sa te ingrijesti
3. Beneficiezi de concediu medical platit si alte beneficii legale
4. Te poti specializa
5. Socializezi si inveti lucruri noi datorita mediului
6. Iti poti crea un plan de cariera pentru a urca in ierarhie

Printre punctele minus ale angajamentului fata de o companie:

1.  Oricat de mult efort depui, salariul este fix si incadrat intr-o grila de salarizare. Nici o companie nu este interesata sa-si plateasca personalul raportat la productivitatea reala deoarece este scump sa masori indicatorii reali.
    
2. Urcarea in ierarhie este lenta, uneori imposibila datorita reorganizarii companiilor in organizatii dinamice, pentru a face fata factorilor de piata
    
3. Munca devine rutina, repetitiva, ceea ce in timp duce la lipsa de motivatie
    
4. Managerii pot fi aspri si neintelegatori, cu efecte negative asupra experientei de munca
    
5. Presiunea poate fi uneori foarte mare datorita intarzierilor pe proiecte
    
6. Cadrul colegial poate duce in timp la diverse neplaceri
    
7. Trebuie sa faci intotdeauna ce iti este cerut, in limitele legale bineinteles, insa asta nu este intotdeauna si in interesul dorit de angajat
    
8. Iti este micsorat campul de vizibilitate deoarece lucrezi in cadrul unui departament si nu liber, pentru a putea observa tipurile de munca, relatiile din organizatie, cu scopul de a dezvolta o cultura generala despre calea de urmat pe viitor
    
9. Ca top performer, poate fi demotivant sa lucrezi cu junori sau persoane mediocre

Comparat insa, este mult mai avantajos ca si angajat decat liber profesionist. Intr-o companie munca este mult mai bine balansata, expertiza la fel, iar veniturile sunt sigure si mai mari raportate la efort.

Pentru angajatii care doresc sa devina liber profesionisti recomandarea personala este sa uite de aceasta varianta si sa se gandeasca serios la antreprenoriat, care este un domeniu cu sanse mai mari de reusita.

Ce este comunicarea si de ce afecteaza mult o comunicare proasta

Spunem despre cineva ca are capacitatea de a comunica usor atunci cand acesta se face inteles, adesea din cateva cuvinte, uneori prin argumente mai lungi. Capacitatea de comunicare reprezinta una din cele mai importante calitati care nu trebuie sa lipseasca nimanui, si cu atat mai mult unui vanzator, unei persoane de relatii business sau publice, unui manager, etc.

In conceptie proprie, comunicarea este actul prin care o persoana transmite sentimentele, trairile, datele, informatiile, cunostintele, intelegerea si intelepciunea catre alte persoane in asa fel incat cei care le recepteaza isi imprima aceeasi rezonanta in privinta subiectului de discutie.

Comunicarea nu are efectele scontate cand:

1. Emitentul se exprima intr-un limbaj neinteligibil, nesugestiv pentru receptor, acel caz in care se incearca transmiterea unor informatii pe care nici emitentul nu le intelege deplin sau le intelege intr-un limbaj mental\sentimental pe care nu il poate exprima cognitiv.

2. Emitentul incearca ascunderea unor informatii, ori din rusine sau de teama acceptarii doar sugereaza receptorului care este informatia pe care vrea sa o transmita. Acel caz cand se incheie un contract si una din parti ascunde sau sugereaza anumite conditii netrecute in contract dar care ar trebui respectate.

In aceste cazuri - lacune in exprimare sau sugestii de teama efectelor - comunicarea are loc doar in mintea emitentului, cu neplaceri pe viitor din cauza neintelegerilor dintre parti. Nu sunt putine cazurile cand fiecare parte credea altceva.

Pentru a rezolva aceste probleme de comunicare se apeleaza la receptor pentru trecerea sumara prin subiectele abordate, de preferat cu alte cuvinte. Daca emitentul aproba, comunicarea este verificata si ambele parti au inteles acelasi lucru. Receptorul este obligat deasemenea sa intervina ori de cate ori este nevoie asupra aspectelor neclare, confuze sau care deschid mai multe posibilitati.

In cazul in care scopul este delegarea de sarcini, comunicarea trebuie sa transporte dar in acelasi timp sa convinga. Receptorul este de cele mai multe ori setat sa respinga ori sa contrazica, deoarece comunicarea incearca sa schimbe perceptii si cunostinte, ceea ce este privit cu reticenta de receptor. Din aceasta cauza comunicarea trebuie sa fie cat mai explicita, cu intentia de a aduna gandurile receptorului printr-o introducere sumara in subiectul comunicarii. Dupa ce s-a facut introducerea, trebuie prezentate cauzele care genereaza nevoia de schimbare, cu scopul de a introduce receptorul in starea de acceptare. Dupa ce a fost acceptata nevoia se transmite schimbarea necesara pentru rezolvarea problemei.