Cunostintele nu mai reprezinta avantaj competitiv

Informatia si cunostintele reprezinta factor de productie pentru multe companii, in special cele IT. Cunostintele au reprezentat avantaj competitiv o perioada lunga de timp. Declinul s-a produs undeva prin 2010.

Ce s-a intamplat defapt? Cunostintele s-au raspandit atat de mult incat in momentul de fata ele fac parte din standarde si sunt un must-have. In ziua de azi nu mai poti face business fara cunostinte. Pana in 2010 puteai, invatai din mers, insa cunostintele iti ofereau avantaj daca le aveai la indemana inainte sa te lovesti de probleme.

Azi, cunostintele despre IT, metode de productie, tehnologii, s-au raspandit peste tot. Firmele care externalizau unele servicii au creat intre timp departamente sau echipe in-house din cauza abundentei de cunostinte care au favorizat acest lucru.

Chiar si la nivel de angajat, cunostintele nu mai reprezinta avantaj competitiv fata de ceilalti aspiranti pentru o pozitie. Astazi, un MBA nu iti mai asigura nimic. O cultura solida in business, IT sau alt domeniu nu iti mai asigura nimic. Practic, din cauza multor absolventi de facultate, atat cunostintele cat si facultatea nu mai reprezinta un avantaj. Ele au devenit insa un must-have. Nici pozitiile de management nu mai sunt accesibile. Toti sunt eligibili, sau cel putin, sunt multi care pot fi usor transformati in manageri.

In concluzie, asa cum internetul wireless era un avantaj competitiv pentru hotelurile care il ofereau, iar mai tarziu a devenit un standard, la fel si cunostintele au devenit un standard datorita inglobarii lor la nivel de business core.

Totusi, ce mai renteaza?

Pentru companii, batalia in ziua de azi se da pe organizare dinamica care sa faca fata schimbarilor din piata, pe definirea de strategii care sa duca la indeplinirea obiectivelor setate de top management, pe definirea unei culturi interne care sa retina talentele. Renteaza sa se transforme din executoare de proiecte in ofertante de servicii care adauga mai multa valoare, practic sa inteleaga mai bine cumparatorul si cum poate crea utilitate sporita pentru acesta. Vedeti, sunt atat schimbari interne cat si externe. As mai adauga aici vigilenta, adica acea veghe tehnologica si imbunatatirea continua a modului prin care servesti utilitate consumatorului, toate pentru a nu iesi din piata daca de exemplu vinzi masini auto cand defapt clientii vor transport. Daca vor adopta noile servicii de inchirieri de masini care se conduc singure?

Pentru indivizi, am observat ca pentru pozitiile de management conteaza foarte mult relatiile. Adica esti angajat datorita relatiilor cu ajutorul carora poti obtine parteneriate, vanzari, achizitii la preturi scazute. Pentru celelalte pozitii nu mai renteaza aproape nimic. Oameni foarte buni sunt trecuti aproape mereu cu vederea, fie din nepasare fie din motive intemeiate. Daca ar renta ceva pentru acesti indivizi, acela ar fi antreprenoriatul.

Ce nu mai renteaza pentru indivizi?

Nu mai renteaza o facultate grea. Multe pozitii sunt umplute cu absolventi de facultati mai slabe, uneori pe salarii mai bune. Nu renteaza nici certificarile, pentru ca acele cunostinte sunt cumva inglobate in companie la nivel de management mijlociu. Nu renteaza nici experienta intr-un domeniu de nisa, ba chiar e un dezavantaj major. Practic, nu mai renteaza nimic din ceea ce inseamna cunostinte, fie ele specializate, pe care le cunosc foarte putini.
Sa nu ma intelegeti gresit. Cand spun ca ceva nu renteaza, nu spun ca nu este nevoie de acel lucru, ci spun ca acel lucru nu (mai) reprezinta un avantaj fata de ceilalti.

Strategia - acel concept pe care nu-l practicam fiindca nu-l intelegem

Incep prin a spune ca mediul concurential in care ne desfasuram activitatea exista de mult mai mult timp decat anii nostri. De mai mult de 100 ani. Iar studiile despre mediul organizational, piata, marketing si strategie au fost efectuate la nivel stiintific incepand cu anii 1960. Avem mai mult de o jumatate de secol de experienta si de studii reinnoite, cu toate acestea putini stiu ce este o strategie, si mult mai putini o aplica.

Studiile au aratat ca dupa aplicarea unei strategii, majoritatea companiilor au avut o crestere intre 200%-380% fata de perioadele cand nu practicau o strategie. Si nu numai atat, dar strategiile au ajutat companiile sa defineasca alti vectori de crestere. Insa strategiile nu se aplica doar companiilor existente, ci sunt vitale pentru cele noi care vor sa patrunda in piata.

Ce este strategia si ce isi propune ?
Strategia reprezinta totalitatea obiectivelor majore ale organizatiei, pe termen lung (3-5 ani), impreuna cu principalele modalitati de realizare si resursele alocate, cu scopul de a obtine avantaj competitiv in concordanta cu misiunea organizatiei.

Cu alte cuvinte, dupa definirea misiunii organizatiei (misiune sociala, economica - adica utilitatea pe care doreste sa o ofere), strategia ajuta la definirea obiectivelor (crestere cu 5%, produse noi pentru a patrunde pe o piata) si planurile de realizare (programe si proiecte) dar si alocarea resurselor necesare (factorii de productie, personal, finante).

Scopul strategiei este atingerea obiectivelor dar cu obtinerea de avantaj competitiv pentru organizatie. Adica doar atingerea obiectivelor prin strategie este un efect nedorit daca nu se obtine si un avantaj competitiv in acelasi timp. Avantajele competitive sunt acei factori care determina clientii sa aleaga produsele companiei, factori ce mentin obiectivele atinse la nivelul cresterii dobandite prin strategie. Acesti factori sunt: preturi mai mici decat concurenta, calitate sporita fata de competitie, sau elemente de diferentiere fata de produsele celorlalte companii (acele mici functionalitati oferite in plus pentru care nu se percep mai multi bani).

De ce este importanta strategia ?
In primul rand pentru ca stabileste clar de la bun inceput ce trebuie obtinut si care este drumul de parcurs. Pentru ca stiind ce vrem sa obtinem, putem masura unde ne aflam (prin definirea de indicatori).

Resursele organizatiei trebuie combinate in cel mai:

1. eficient - a face cat mai bine (de calitate) si cat mai repede
2. eficace - a face ce trebuie (util si cerut pe piata)
3. econom - cel mai mic cost posibil

mod posibil, lucru care impune definirea unui plan strategic.

Rolurile strategiei:
- definirea unor scopuri bine definite (misiune si obiective)
- definirea planurilor viitoare (pe 3-5 ani)
- reorganizarea companiei, acolo unde este nevoie
- definirea elementelor esentiale
- analiza dintre organizatie si mediul din care face parte
- crearea unui comportament competitiv (cu definirea culturii organizatiei)
- coordoneaza mai multe actiuni in vederea obtinerii unui scop comun
- favorizeaza procesul de invatare organizationala
- cautarea caii optime de combinare a resurselor

Cate companii, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, nu aplica o strategie ? Cati antrepenori creaza companii si planuri dupa "ureche" ? Pentru a aplica insa o strategie este nevoie de studiu amanuntit despre managementul organizatiei. Strategia nu se aplica de sine statatoare, ci impreuna cu alte mecanisme: structura organizationala si compartimentare, cultura organizationala, sistem de motivare, managementul stakeholderilor, definirea functiilor organizatiei, aplicarea functiilor manageriale, definirea subsistemelor companiei, si multe altele impreuna cu intelegerea interdependetelor dintre ele. De ce ? Aud aceasta intrebare de la cei care cred ca invatand si aplicand toate cele de mai sus nu va mai ramane timp pentru munca efectiva, sau crearea companiei. Sunt cei care nu vor sa inteleaga ce este o companie si de ce functioneaza societatea de azi. Raspunsul pentru ei este: toate acestea trebuie definite, macar trasate, pentru ca mediul organizational, piata, marketingul, concurenta, si de ce clientii cumpara - toate sunt o stiinta si nu poti rezista presiunii pietei decat aplicand metodele adecvate. Mecanismele de mai sus nu sunt raspunsul complet al problemelor din companie, dar au o pondere semificativa la rezolvarea misterelor.

De ce nu e minunat unde a evoluat tehnologia in ultimii 25 ani

Au fost aduse in atentia publicului, odata cu pasirea in 2015 si implinirea unui sfert de veac de la boom-ul masiv tehnologic, tot felul de stiri cu privire la unde suntem si unde ne indreptam cu tehnologia. Citesc printre randuri mirarea oamenilor cu privire la evolutia miraculoasa a ultimilor ani dar si la entuziasmul anilor ce vor veni. Am inventat o multime de lucruri utile si grozave, nu neg. Si vom inventa altele mult mai interesante in viitorul apropiat.

Insa nu pot sa nu critic un aspect. Se vorbeste despre utilitatea marilor realizari ale ultimilor 25 ani si de practica economica\sociala a tehnologiei pe care o avem de parca ne-ar fi dus pe culmile trairii. Nu observa nimeni? Lasand la o parte faptul ca nu traim mai intens cu atata tehnologie, si lasand la o parte faptul ca tehnologia creaza alte probleme care duc la nevoia de mai multa tehnologie. Nu observa nimeni?

Tehnologia zilelor noastre si cea care se va inventa nu e maximul a ceea ce putem avea. In plus de asta, tehnologia nu se inventeaza doar datorita utilitatii ei. Aspecte foarte foarte importante.

Tehnologia nu se inventeaza doar pentru ca e "cool", sau pentru ca ne usureaza viata. Daca tehnologia nu ar ajuta in primul rand companiile sa detina avantaj competitiv si sa faca mai multi bani, atunci afaceristii nu ar investi nici un leu in cercetarea si productia ei. Altfel, multi au inventat tehnologie extraordinar de utila dar care nu prezinta interes economic. Un exemplu care pare absurd ar fi automobilul care functioneaza cu apa. De ce ar vinde companiile asa ceva?

Tehnologia pe care o avem azi paleste fata de tehnologia pe care ar fi trebuit sa o avem. La stiinta care exista azi in lume, la tehnicile de finantare si organizare, n-ar fi trebuit sa mai rabde cineva de frig, de foame, de boli. Munca ar fi trebuit sa fie ceva demult uitat printre activitatile indivizilor.

Insa, cum spuneam, ceea ce avem azi ca tehnologie este ceea ce ni se serveste. Cu scopuri economice, mai putin sociale. Cu alte cuvinte, asteptati-va la realizari marete, insa pentru companii. Tehnologia de azi si de maine este detinuta de companii. Beneficiile tehnologiei de azi si de maine, la fel. Nu va asteptati la cine stie ce miracole simtite pe pielea voastra. Viitoarele tehnologii le veti simti in mare parte vizual.

Multe creiere stralucite sunt blocate undeva in sistem

Rolul acestei postari este o privire in jur, o analiza si o diagnoza asupra modului prin care putem sa obtinem cel mai mult din noi insine. Doresc sa intelegem mai detaliat cum putem atinge maximul a ceea ce putem fi in societate. Fara indoiala maximul nu se poate obtine decat printr-un echilibru dintre munca si relaxare, intre vise cat mai mari si eforturi sustinute, intre viata de familie si viata de explorator. Acest echilibru este personal, tine de fiecare sa il inteleaga si sa il raporteze la situatia individuala. In atingerea maximului personal avem parti pe care le putem controla si altele pe care desi nu le putem controla este esential sa le intelegem pentru a putea sa scurtam timpi. Sa analizam asadar aspecte legate de obiectele controlabile si necontrolabile.

Privesc acest sistem planetar al societatii moderne ca ceva involuntar care blocheaza multe creiere stralucite promovand cultul muncii. Munca nu este neaparat un lucru rau dar haideti sa patrundem putin in istorie pentru a intelege cum s-a ajuns aici si ce alternative mai bune exista.

Societatea aristrocrata din secolele trecute avea monopol asupra pamantului, adica asupra singurului factor de productie, si era in interesul acestei clase ca tehnologia sa ramana la nivelul plugului. Multe minti stralucite munceau pamantul in acea vreme. Nu aveau acces la educatie. Si astazi mai exista tarani geniali condamnati de soarta la munca pamantului. Ei nu si-au atins maximul niciodata.

Mai tarziu, prin liberalizari succesive, a aparut burghezia, o clasa de afaceristi bogati care a rasturnat clasa aristrocrata prin revolutii. Inovatiile tehnice au facut din clasa burgheza o clasa puternica si in continua crestere. Burghezia nu este altceva decat capitalismul, si o noua forma de extragere a roadelor maselor catre bogati. Capitalismul este o forma mai blanda a aristocratiei, si un sistem care ofera totusi sanse de reusita indivizilor. Capitalismul este cel care a raspandit educatia la nivel global, datorita nevoii de munca inalt calificata si a nevoii de progres.

Ce-si doreste sistemul educational din capitalism? Ca prin iluzia reusitei sa atraga indivizii spre educatie pentru a descoperi crema creierelor cu scopul de a le folosi pentru inovare tehnologica si progres astfel incat sistemul capitalist sa nu se prabuseasca. Progresul mentine rulajul de capital prin noi investitii, ceea ce asigura locuri de munca si sustinerea sistemului. Criza mondiala apare cand tehnologia (prin cercetare si dezvoltare) intarzie sa creeze acel salt minim pentru a crea avantaj competitiv pentru cativa la inceput, suficient incat sa antreneze si pe ceilalti agenti economici spre investitii pentru aplanarea avantajului concurentei. Banii trebuie sa ruleze astfel incat sistemul sa nu cada.

Ce se intampla cu celelalte creiere care nu sunt genii? Urmatorii indivizi superdotati sunt absorbiti de sistem, in companii private, pe diverse functii de analiza, consultanta, executie, mai putin management. Pentru ca daca urci creierele destepte in management prin educatie si sisteme de promovare, nu mai ai materie cenusie pentru munca ce necesita efort intelectual sustinut in sistem. De aceea vedem multi oameni superdestepti pe pozitii de doctori, specialisti, analisti low-level, maestri. Pentru ca sistemul are nevoie de ei acolo. Pentru ca sistemul le-a aratat de mici o mica plaja de optiuni bine plasate, s-a folosit de atractia lor spre un domeniu de interes, si prin iluzia reusitei si a competitiei dintre indivizi le-a oferit educatia si jobul necesare sistemului.

Unii vor intreba "si ce optiuni mai bune decat scoala si jobul in sistem am? sa raman needucat si fara job nu este o solutie". Si au dreptate. Pentru unii, sistemul scoate maximul din ceea ce ei pot oferi. Pentru ceilalti, scoala si jobul in sistem nu sunt de aruncat, dar continuati sa cititi.

Indivizii, prin educatie si job in sistem traiesc iluzia atingerii potentialului maxim in viata. Domeniile pe care si le-au ales sunt atat de complicate si de largi incat le tin creierele ocupate pentru a putea vedea optiuni mai bune prin care pot atinge un maxim real prin capacitatea pe care o detin. Veti intreba "cum pot obtine maximul din capacitatea pe care o detin?"

Sistemul capitalist motiveaza muncitorii nu atat prin bani cat prin senzatia de autoimplinire prin rezultatele/reusitele muncii. Au studiat omul stand in picioare, stand pe scaun, stand intr-un picior, stand cu susul in jos pana au gasit ca oamenii sunt motivati sa munceasca si mai mult daca li se spune ca ceea ce realizeaza prin eforturile lor sunt roade pe care altii ar vrea sa le aiba dar nu sunt in stare. Si atunci oamenii se simt impliniti fiindca se simt unici, martori la puterea creatoare care zace in ei si care e recunoscuta de un mic numar de oameni. Sunt motivati astfel prin te miri ce sa intre in domenii grele, distrugatoare de timp, pentru a se simti unici, tari, destepti, creatori, valorosi, folositori. Stimulati sa nu-si atinga maximul pentru ca sistemul are alte interese cu creierele lor.

De aceea CV-urile abunda de executanti, specialisti, consultanti, analisti, maestri, mici vedete infloritoare cu creiere afundate in domenii in care nici ei nu stiu cum au ajuns. Iar aparent neadaptatii, cu mai putin creier, ocupa pozitii cheie, de management, sau sunt antreprenori. Pentru ca sistemul n-a functionat pentru ei. Pentru sistem ei sunt ratatii care trebuie sa stea la clasa 1 la pret de clasa 2 pentru ca si-au cumparat bilet in ultimul minut cand toate locurile de clasa 2 erau ocupate. Prin intamplare adica. Si mai sunt altii care au ajuns la clasa 1 pentru ca erau prea prosti si cei de la clasa 2 au pus bani ca sa-i mute la cealalta clasa. Inadaptati la standardele muncitoare adica, ce n-au gasit loc pentru ei decat undeva mult mai bine.

Am scris ce-i mai sus pentru a face un apel. Vreau ca oamenii destepti sa se destepte. Ocupati functiile de management si aduceti-va si prietenii superdotati pe acele functii. Ocupati functiile politice. Ocupati spatiul economic liber. Creati piete economice, creati functii de management, creati tehnologie si patentati-o. Fortati si ocupati tot ceea ce se poate ocupa si e ocupat de prosti care nu au ce cauta acolo. Fiti vigilenti si observati sistemul. Dati-va batuti doar la 99 ani, dar nici atunci daca inca mai sunteti in viata. Daca nu faceti nimic, sunteti mai prosti decat credeti. Daca va zbateti sa schimbati situatia, sunteti mai destepti decat credeti. Piata se regleaza datorita presiunii voastre.

Creierele destepte nu au ce cauta in munci minutioase si detaliate. Inseamna ca am progresat degeaba daca acest sistem doar de atat este capabil. Potentialul maxim a ceea ce puteti fi va este jignit si rezumat la munca in hartii, procese, constrangeri, tehnica complicata. Observ o lipsa de respect a personalului de conducere asupra personalului specializat in munca de intretinere a sistemelor tehnice complexe. Acestia din urma sunt numiti "geeks" care in traducere corecta inseamna "pampalau". Creierele destepte au fost inselate de sistem ca sa-l sustina si acum sunt desconsiderate si luate in bataie de joc. Totodata, salariile creierelor destepte sunt extrem de mici raportat la pregatire, la munca si excelenta de care trebuie sa dai dovada.

Previziunile mele pentru urmatorii 10 ani sunt crize in domeniul tehnologic deoarece tot mai multi specialisti creati de sistem se vor reprofila datorita lipsei de respect, a cerintelor tot mai complexe si a presiunii tot mai mari pentru scaderea salariilor. Ei vor descoperi managementul, antreprenoriatul sau roluri in alte industrii.