Metoda corecta de executie a unui produs

Dupa etapa haotica, creativa (care nu poate fi incadrata intr-un proces) de gasire a ideilor pentru un nou produs vine etapa de validare in care presupusele probleme\nevoi acoperite sunt confruntate cu clientii potentiali. Aceste doua etape sunt necesare pentru produsele inovative, pe o piata sau nisa inexistente, si nu sunt de folos pe o piata in crestere sau matura unde competitia exista si nevoile sunt cunoscute.

Daca totul decurge bine, urmatoarea etapa este cea de executie. Pe directia inovativa este nevoie de multa testare si pivotare cu o executie agila, iar pe directia pietelor existente este nevoie de o executie buna cu inglobarea unor avantaje competitive concrete.

Aceasta etapa de executie trebuie abordata cu grija pentru mai multe dimensiuni ale produsului, din perspectiva fiecarui departament organizational si cu atat mai mult din perspectiva clientului: tehnic sau productie, marketing, vanzari, suport, business, financiar, operabilitate. Sunt de parere ca in prezent se pot crea afaceri de succes numai daca se depune efortul si timpul necesar pentru a crea un produs de calitate din multe puncte de vedere (beneficiar, utilizatori, parteneri, creditori, actionari), la un pret care sa permita obtinerea de valoare atat pentru client cat si pentru business.

Executia unui produs nu trebuie grabita, cu atat mai mult nu trebuie inceputa productia fara sa fie lamurite toate aspectele. Cea mai buna abordare este cea de la varf spre baza, adica de la beneficii pentru clienti, uzabilitate pentru utilizatori si abia la final, bazate pe celelalte doua, modalitati tehnice de rezolvare.

Multe startupuri incearca sa rezolve ceea ce nu inteleg in totalitate. Sau pleaca de la o rezolvare tehnica in cautarea unei probleme de solutionat. Abordarea corecta insa trebuie sa urmeze consecutiv, cum spuneam:

1. Definirea beneficiilor
Nivelul: CEO, antreprenor, manager general
Se incepe cu intelegerea beneficiilor pe care le vor obtine clientii, anume ce castiga contra valorii platite, sau mai bine spus, ce pierd fara utilizarea produsului. Pentru companii beneficiile au trei dimensiuni: beneficii pentru afacerea ta, beneficii pentru angajati si beneficii pentru clientii.

2. Definirea uzabilitatii operationale
Nivelul: director, manager functional, manager produs
Beneficiile se obtin prin folosirea sau consumarea produsului. Aceasta folosinta se face de catre departamentele operationale care trebuie sa fie eficiente, ceea ce inseamna ca produsul trebuie sa fie intuitiv, simplu, rapid, sa functioneze fara intreruperi. In aceasta etapa se definesc toate functiile, modalitatile, componentele, proprietatile, atributiile si detaliile din punct de vedere operational al produsului astfel incat sa fie indeplinite toate beneficiile din prima etapa. Un mockup nefunctional care sa evidentieze deciziile luate este obligatoriu.

3. Planificarea tehnica
Nivelul: manager proiect, manager tehnic, arhitect
Aceasta etapa cuprinde schite, planuri, arhitectura, unelte si materiale folosite, modalitati de productie si tot ceea ce este necesar pentru munca efectiva de productie. Toate acestea se construiesc si se aleg in asa fel incat toate cerintele operationale isi gasesc o rezolvare tehnica eleganta, care se poate reproduce la scara mare, usor de modificat.

4. Executia tehnica
Nivelul: executor, leader echipa
Etapa in care munca si supravegherea costurilor si a calitatii sunt activitati principale. Efortul depus trebuie sa livreze rezultatele asteptate din etapa de planificare tehnica.

Exemple de companii care nu cunosc, ca sa nu spun ca nu respecta aceste etape, sunt destule. De aceea si gradul mare de investitii care nu produc profit.

Inainte de adoptia inovatiilor e nevoie de o cercetare minutioasa

Inovatiile sunt din ce in ce mai greu de dezvoltat, mai ales la nivelul tehnologic la care ne aflam. De aceea cele mai multe inovatii care apar pe piata si promit lucruri mari sunt defapt inovatii de nisa, care rezolva probleme specifice, dar care ascund acest lucru si se adreseaza unei piete largi pentru ca inovatorii sa-si maximizeze profitul.

Exemplu de inovatie tehnica de nisa in IT
Un exemplu concludent in acest sens este NodeJS si MongoDB.

NodeJS este o librarie cu ajutorul careia poti inlocui serviciul IIS si care ofera o procesare mai rapida a cererilor de pagini de pe server. Functioneaza cu mai putine resurse CPU insa mai mult RAM si proceseaza mai rapid cererile HTTP decat serviciul IIS insa doar in cazul in care paginile nu executa mult cod si nu acceseaza multe resurse (DB, fisiere, call-uri la alte procese). Insa acest lucru il poate face si IIS daca este configurat sa proceseze toate cererile asincron. Asadar NodeJS rezolva o problema de nisa, foarte rar intalnita in proiecte de zi cu zi, mai degraba in proiectele care servesc continut aproape static, cu multi utilizatori. NodeJS este un succes pentru ca in IIS problemele de nisa nu pot fi rezolvate fara o cunoastere adecvata si configurarile necesare.

MongoDB este un altfel de baza de date care foloseste stocarea in format JSON in loc de relatii intre tabele. Este un DB mult mai rapid decat SQL, mai scalabil, mai dinamic in sensul ca suporta scheme dinamice si nu are constrangeri pentru tipul si forma datelor pe care le stocheaza. Fiindca esti fortat sa nu folosesti JOIN-uri, esti defapt fortat sa iti gandesti foarte bine structura de date. Operatiile CRUD (create, read, update, delete) se implementeaza rapid, mai ales ca multe date sunt redundante. Insa MongoDB rezolva anumite nevoi specifice, care pot fi rezolvate la fel de bine cu baze de date SQL insa modalitatile nu sunt atat de vizibile ci necesita o foarte buna cunoastere si configurare. MongoDB este util doar in cazul aplicatiilor cu sute de mii si milioane de utilizatori, moment in care scade costurile cu hardware-ul si licentele SQL cu pana la 200%-300%. Insa pentru a avea aceste beneficii trebuie sa treci printr-un proces dureros de optimizare a structurii de date, sa stabilesti si sa nu mai schimbi ceea ce vei citi cel mai mult, ce vei scrie cel mai mult, care sunt relatiile dintre date, care este structura de stocare si ce query-uri vei face pentru ca daca te razgandesti si doresti sa selectezi anumite date pentru rapoarte la care nu te-ai gandit atunci fie va fi greu de codat fie performanta va fi mica. Ori chiar acest lucru este foarte greu de previzionat, ceea ce face ca MongoDB sa nu mai fie util decat in foarte putine cazuri.

Tehnologiile NodeJS si MongoDB sunt o problema atunci cand nu intelegi exact pentru ce au fost create. Cei mai multi le folosesc atipic, pentru a rezolva probleme care nu exista in tehnologiile vechi si fac acest lucru pentru ca nu cunosc temeinic nici uneltele vechi, nici pe cele noi.

De aceea orice inovatie trebuie cercetata minutios de catre orice companie inainte de adoptie. Daca nimeni nu are experienta, aceste tehnologii trebuie folosite mai intai in proiecte mici, care reprezinta putine riscuri.

Principiul increderii in business

Ca si freelancer am descoperit un comportament ciudat la clienti. Cu cat aveam un profil mai puternic, cu proiecte grele rezolvate satisfacator pentru clienti, cu atat eram acceptat sa rezolv probleme usoare, pe bani multi. Mi-am dat seama ca acest lucru se intampla datorita increderii. Clientii cu proiecte simple si medii dar care pentru ei reprezentau un obstacol important aveau nevoie de un om de incredere pe care sa il plateasca bine si care sa duca lucrurile la bun sfarsit, in siguranta, la parametrii doriti.

Angajatorii cauta si ei oameni bine pregatiti, cu experienta in proiecte complexe, pe care ii angajeaza pe pozitii cheie ca sa garanteze anumite functii in companie. In majoritatea cazurilor complexitatea acelor proiecte este mai mica decat capabilitatea angajatului, insa increderea oferita ca poti debloca anumite probleme importante este platita mai bine decat efortul efectiv.

In medicina se intampla acelasi lucru. Foarte multi platesc bine doctori de renume pentru interventii minore, doar pentru a fi sigur de rezultatul final.

Acest principiu functioneaza la fel si in cazul economiei si al tranzactiilor dintre companii. Efortul cel  mai mare intr-un business este depus in perioada de inceput, cand compania nu prezinta incredere si nu are un renume format. Odata formata aceasta incredere, clientii pot fi selectati. Anume, se servesc doar acei clienti care doresc sa plateasca suficient pentru produse sau proiecte simple si medii, datorita principiului increderii.

Bineinteles, cunoasterea acestui principiu este utila pentru a produce profit fara mari batai de cap, insa aplicat pe o perioada lunga de timp va duce la instalarea mediocritatii in companie. De aceea orice organizatie trebuie sa execute continuu un anumit numar minim de proiecte complexe, pentru a descoperi noi posiblitati care sa devina modalitate de a genera profit mai usor.