Enigma echipelor de productie

Universul este alcatuit dintr-o infinitate de posibilitati. Printre aceste posibilitati exista si aceea de a munci mai putin si in acelasi timp sa cresti satisfactia clientului. Fara indoiala, acesta este si scopul fiecarei echipe: sa afle cum, depunand mai putin efort, sa creasca satisfactia clientului. Dar aceste obiective "a depune mai putin efort" si "a creste satisfactia clientului" sunt oarecum in contradictie.

Fiecare client sau companie pune presiune pe echipe pentru a munci mai mult, pentru a livra mai repede, pentru a termina cat mai multe taskuri. Agile sau neagile, presiunea scade moralul.

- De ce vor superiorii ca echipele sa munceasca cat mai mult ?
- Pentru a termina cat mai repede.
- De ce vor superiorii ca lucrurile sa fie terminate la timp sau sa se dezvolte cat mai mult cu acelasi efort ?
- Pentru a nu plati mai mult decat trebuie pentru un volum de munca ce trebuie sa fie profitabil.

Lasand la o parte nevoia de profitabilitate si controlul costului, superiorii vor sa fie satisfacuti si multumiti de echipe si de implicarea acestora. Impresia lor este ca presiunea pe echipe le va aduce aceasta multumire, atat din partea echipelor cat si din partea produselor livrate. Insa acest lucru este doar o presupunere, dupa cum se va vedea din urmatoarea istorioara:

In evul mediu, cand inca nu se inventase roata, un taran instarit avea o ferma mare de animale. Aceste animale aveau hrana din belsug, dar apa era greu de adus pentru ca era la departare de ferma. El a angajat mai multi oameni specializati pe caratul de apa, insa nu era multumit de ei. Atunci a angajat un administrator care a inceput sa puna presiune pe oameni, dar cu cat acestia erau indemnati sa care mai multa greutate si sa mearga mai repede, cu atat cantitatea de apa era mai mica pentru ca oamenii oboseau iar rotatia de angajati s-a marit. Atunci un om inteligent s-a dus la administrator si i-a spus ca il poate face multumit. I-a spus ca are nevoie de jumatate din angajatii pe care ii are pentru a livra de trei ori mai multa apa, insa vrea sa fie platit ca toti angajatii existenti la un loc. Administratorul a fost sceptic, dar daca ar fi fost adevarat, seful lui l-ar fi promovat. Asa ca a acceptat. In mai putin de doua zile, mica echipa s-a apucat de treaba folosind cai inhamati la o caruta cu doua roti pentru a cara apa in vase mari. De atunci, toata lumea a fost multumita si roata s-a raspandit peste tot, pana cand a devenit standard si era nevoie de altii invetii pentru a multumii clientii. Insa o lunga perioada de timp, roata a fost un avantaj mare pentru cine s-a folosit de ea.

Asadar putem trage concluzia ca superiorii isi doresc sa fie multumiti, si uneori singura modalitate cunoscuta pentru a ajunge acolo este de a pune presiune. Odata inteles faptul ca satisfactia este cea cautata si nu neaparat efortul in sine, echipele se pot concentra pe cum ar putea sa livreze aceasta satisfactie, care cantareste mai mult decat munca bruta.

Satisfactia clientului se poate rezuma in formula: beneficii supra efort masurat in cost (timp, munca, bani). Cu cat poti livra aceleasi beneficii dorite in costul perceput de client corect, cu atat acesta va fi mai multumit. Dar pentru a tine costul scazut inseamna a munci mai putin, si cu toate astea sa livrezi toate asteptarile. Iar pentru a munci mai putin inseamna ca trebuie sa faci o analiza minutioasa pentru a intelege ce poti inlatura din procesul de dezvoltare astfel incat efortul tau sa fie cat mai mic.

Majoritatea cazurilor in care livrarea nu se face la timp inseamna efort pe care un manager il poate gasi ca nefacand parte din scopul proiectului, sau ca directie pe care echipa o abordeaza gresit. Acestea sunt costuri care nu duc la satisfactia clientului ci la insatisfactia lui. Scopul echipelor agile este sa gaseasca cum pot elimina costuri inutile, cum pot schimba anumite specificatii impreuna cu clientul, cum se pot reorganiza, astfel incat procesul de dezvoltare sa aduca multumirea asteptata si sa se raporteze la asteptarile\perceptiile clientului.

De cati bani este nevoie pentru a porni o afacere

Raspunsul este "de cat mai putini". Spuneam in articolul anterior ca procesul de pornire a unei noi afaceri este costisitor din mai multe puncte de vedere: financiar, timp, complexitate. Si asta bineinteles pentru ca pretul de pornire este impus de piata, de exigentele clientilor, de concurenta si uneori prin monopol de stat. Dar un antreprenor dibaci poate gasi modalitati incat sa-si controleze costurile si sa dezvolte o modalitate incat sa se sustina cat mai rapid din profit, altfel afacerea sa devina invalida daca antreprenorul nu reuseste sa isi atinga anumite praguri. Ideea trebuie aruncata daca nu esti in stare sa generezi bani.

Foarte multi au impresia ca pentru a porni o afacere au nevoie de bani. Dar banii si investitiile initiale iti asigura doar structura, scheletul peste care tu trebuie sa lucrezi cu anumite cunosinte incat sa obtii profit. Nu banii sunt esentiali intr-o afacere, ci acele cunostinte care te ajuta sa patrunzi si sa te extinzi intr-o piata. Insa majoritatea nu stiu ca au nevoie de anumite cunostinte, iar ce care stiu acest lucru au impresia ca acele cunostinte pot fi acoperite prin angajarea unor profesionisti. De cele mai multe ori profesionstii trebuie ghidati de antreprenor, iar cei care nu trebuie ghidati sunt foarte scumpi si nu pot fi controlati de un antreprenor necunoscator.

Afacerile mici gen agentii, training, consultanta, productie simpla, sunt genul de afaceri care nu trebuie sa coste mult ca sa iti poti valida capacitatea ta de a te descurca in fata nevoilor clientilor. Banii nu se arunca in productie sau in campanii de marketing fara sa testezi ideea, macheta, produsul virtual, prin campanii mai mici, fara sa testezi gradul de acceptanta, segmentul pe care esti cel mai potrivit, nevoia reala rezolvata de produsul tau. Aceste teste sunt garantia unui control al costurilor dar ele sunt si metode extraordinare prin care iti cauti directia pe care sa te dezvolti. Daca testele nu duc nicaieri, afacerea trebuie regandita.

Raspunsul in fata un blocaj "avem nevoie de mai multi bani" nu este unul real. Banii pot ajuta in putine cazuri, si doar daca achizitia aduce valoare mare care reiese din multe calcule. O afacere care are nevoie doar de multi bani pentru a reusi nu este o afacere. Sunt multe afaceri care necesita multi bani, insa la fel de mult au nevoie de cunosinte si eliminarea riscurilor prin calcule si previziuni. Acelasi lucru se aplica si la afacerile mai mici, unde riscurile pot fi eliminate prin aceleasi metode, calcule, teste, ceea ce asigura un cost scazut si eliminarea situatiei in care pierzi bani pe lucruri care iti dadeau impresia ca reprezinta factor de reusita.

Nici un produs nu mai este simplu de dezvoltat

In era industriala produsele se dezvoltau mai simplu. Cerintele cumparatorilor nu erau atat de mari iar oamenii cumparau ceea ce se producea. In era informatica exigentele sunt mari si se produce ceea ce se cumpara. Acest lucru face ca procesul de dezvoltare al unui produs sa fie din ce in ce mai complicat, de durata, de investitii crescute.

Uneori antreprenorii cauta acele idei, probleme, nevoi pe care sa le acopere si incearca sa gaseasca combinatia perfecta pentru factorii care influenteaza existenta unui produs pe piata astfel incat durata de executie si investitia financiara sa fie cat mai mici, cu un profit cat mai mare. Sunt bineinteles atatea exemple de produse minimaliste cu un impact imens in buzunarele antreprenorului.

Insa aceste legende antreprenoriale sunt exceptii. Astazi competitivitatea este atat de mare incat orice combinatie simpla pentru procesul intern de dezvoltare al unui produs devine automat complicat. Orice este simplu si ieftin de produs devine fie gratis (canal de tractiune pentru alte produse) fie procesul se complica datorita companiilor care adauga avantaje competitive pana cand investitia necesara pastreaza o rata acceptabila a profitului si o rata echilibrata de competitori.

De aceea, nu va speriati daca dezvoltarea unui produs este prea complexa, sau prea de durata, sau prea scumpa. Castig vor avea decat acele companii care raman ancorate pe o nisa si fac performanta, adica excelenta. Adaugand avantaje competitive, crescand nivelul de exigenta, aceasta este calea corecta spre reusita si acapararea unei cote de piata cat mai mari.