Valoarea cunostintelor este data de excelenta generala a celui care le detine

Spuneam in alt post ca in ultimii ani cunosintele nu mai reprezinta un avantaj competitiv intre indivizi pe piata muncii. Scoala a reusit sa produca multe persoane pregatite care detin acelasi set de cunostinte. In acest context, cunostintele luate singure nu mai diferentiaza indivizii atunci cand acestia opteaza pentru un loc de munca. Ceea ce aduce un plus de vizibilitate pentru un candidat este capacitatea acestuia care trebuie comunicata cat mai bine.

Pentru a te diferentia atat in fata angajatorilor dar si in fata clientilor:

• conteaza experienta pe o industrie care sa dovedeasca o cunoastere amanuntita a modului in care se rezolva problemele pe acea nisa
• conteaza proiectele voluntare finalizate cu succes pentru ca ofera incredere in capacitatea individuala de a rezolva situatii similare in industria reala
• conteaza o cariera care sa faca vizibila imbinarea de cunosinte in domenii diverse, pentru ca astfel se dovedeste o cunoastere diversificata din mai multe unghiuri
• conteaza experienta atat tehnica cat si manageriala
• conteaza sa faci vizibila vointa de a invata si a te depasi continuu
• conteaza sa faci vizibila excelenta in campul in care iti desfasori activitatea, prin depasirea normelor si participarea in proiecte mari
• conteaza sa faci vizibila colaborarea de exceptie cu fostii parteneri si increderea pe care acestia si-au format-o care a dus la promovari, bonusuri, colaborari de lunga durata, noi contracte

Adaugate la CV-ul personal sau la cel al companiei, punctele de diferentiere de mai sus vor demonstra in mod automat ca toate cunostintele pe care le-ai asimilat pe cale formala (facultati, certificari) au fost facute la un nivel calitativ superior, cu o intelegere aprofundata, cu grija la detalii, ceea ce ti-a permis aplicarea lor la standardele recomandate. Un om sau o companie de exceptie va emite incredere in informatiile teoretice asimilate, si doar in acest mod cunostintele devin avantaj competitiv - nu datorita cunosintelor in sine ci datorita imaginii de a ansamblu si a increderii generale.

Magia din produse

Daca nu ai idei de afaceri, gandeste-te la magia din produse. Tot ce este comercial vine cu ceva magic parca menit sa readuca omul in starea pierduta din rai. Conform credintei ortodoxe, omul traia linistit in rai avand de toate, nelipsindu-i nimic. Acolo in rai totul era perfect, la parametrii optimi: hrana fara efort, temperatura, adierea vantului, sunetul, mirosul, lumina, peisajul, in asa fel incat orice produs din zilele noastre ar fi fost deranjant in loc sa ajute. Odata cu pierderea raiului omul s-a gasit intr-o lume vitrega, unde totul ii era impotriva. Nu mai avea acces la bunastare, totul fiind greu de obtinut. Nimic nu-l mai asculta pe om ca inainte.

Toate produsele de azi isi propun sa readuca omul mai aproape de starea pierduta din rai, adica sa inlesneasca efortul si sa-i ofere mai mult timp pentru alte activitati. Produsul este ceva magic, care odata folosit produce un efect dorit, peste putinta omului. Sa luam cateva exemple:
- incaltamintea moderna, atat de utila, ofera magia de a pasi fara senzatii neplacute
- autoturismele ofera magia de a te deplasa rapid si fara efort
- chibritul este magic, ofera acces instant la foc fara efort
- telecomunicatiile ofera magia de a vorbi cu cineva aflat la mare distanta

Concluzia: omul creaza produse magice, cu efecte ce nu si le poate procura usor sau direct din natura, cu scopul de a se simti in rai. Viitorul anunta multe astfel de produse:
- nanotehnologie cu aplicatii din abundenta
- inteligenta artificiala
- fabrici alimentare automate: insamantare, crestere, procesare, preparare
- electronice interconectate pentru accesul la informatii utile pentru distractie, usurarea muncii
- posibilitatea de a munci cat mai putin

Azi, cele mai multe afaceri se axeaza pe optimizarea sau imbunatatirea unor magii deja existente. Insa cele mai de succes companii ale viitorului vor fi cele care vor introduce pe piata magii noi care ii vor da omului noi posibilitati, noi capabilitati, modalitati de a face lucruri care acum sunt imposibil de realizat.

Cum cautam idei de afaceri

Cautarea ideilor de afaceri nu este deloc usoara. Confirmarea unei idei de afaceri presupune validarea acesteia printr-un studiu de piata, insa in acest articol nu mi-am propus sa discut despre validarea ideilor ci doar despre cautarea lor.

Ce este o idee ? Dar o idee de afacere ? A avea o idee inseamna a sti intr-o anumita masura, a avea habar, a cunoaste, a fi facut in prealabil o aprofundare a termenilor in discutie. In alt context, a avea o idee inseamna a avea o solutie la o problema, a vedea lucrurile in alt fel, a veni cu o rezolvare mai buna. A avea o idee de afacere presupune, pe langa propunerea unei solutii la o problema, si o pre-validare a ideii in sensul ca se verifica daca problema este reala, nevoia este reala, piata exista iar potentialii cumparatori sunt satisfacuti si ar plati pentru produs.

Cea mai frecventa greseala a celor care cauta idei de afaceri este sa se afunde singuri intr-o stare de vigilenta cu scopul de a capta probleme, nevoi, etc. Mintea umana este limitata si are acces doar la o fractiune din informatia care exista in economie. Ideile bune vin atunci cand doi sau mai multi oameni incearca sa gaseasca solutii impreuna. Recomand antreprenorilor sa-si dezvolte abilitati de comunicare, sa participe la evenimente, sa intalneasca profesionisti, sa puna intrebari in stanga si in dreapta pentru a face posibil accesul la informatii cheie.

Mai departe, ideile bune se cauta nu discutand cu profesionisti din industria pe care antreprenorul o stapaneste cel mai bine ca factor de productie, ci avand in jur profesionsiti din domenii conexe. Majoritatea afacerilor dintr-o anumita industrie se adreseaza altei industrii. Pentru a gasi probleme de rezolvat, un antreprenor in IT de exemplu, trebuie sa discute cu profesionisti din alte industrii precum: medicina, farmacie, auto, transporturi, retail, energie, invatamant, etc.

Nu-i de mirare ca multe afaceri au pornit prin asocierea a doi profesionisti, unul care avea cunostinte intr-un domeniu ce era furnizor pentru domeniul celuilalt. Multi din cei care au pornit afaceri pe cont propriu aveau fie cunostinte din ambele domenii, fie au preluat aceste cunostinte de la rude, prieteni, amici.

In discutia cu profesionistii din alte domenii se pun intrebari despre cele mai acute probleme, se incearca o analiza interna a fluxurilor, a modului de lucru, a performantelor actuale ale sistemelor, cautarea nodurilor unde se pierde timp, cautarea factorilor care scad calitatea. Se analizeaza problemele si se genereaza idei care sunt discutate cu mai multi profesionisti.

Pasii corecti de la idee la profit

Se aduna in curand 10 ani de la primul job in IT. Aproximativ jumatate din aceasta perioada au fost salarii incasate pentru care companiile n-au obtinut nici un profit. Altfel spus, am lucrat la dezvoltarea unor produse care nu s-au vandut. Desi produsele au fost dezvoltate exemplar, esecul a facut parte din riscul asumat de conducere.

Cu trecerea anilor am inceput sa inteleg care sunt problemele majoritatii companiilor cand vine vorba de dezvoltarea a noi linii de profit.

In opinie personala, pasii corecti pentru definirea unui nou produs sunt:

1. obtinerea ideii, care poate veni din: noi oportunitati, sinergii, posibilitate de inovatie, aflarea unui loc ingust (constrangeri operationale, performante slabe), crearea unei nevoi noi, satisfacerea unor nevoi inca nesatisfacute
2. studiu de piata, care in engleza se traduce prin "marketing case study" si corespunde cu aflarea informatiilor legate de: marimea pietei in sensul cantitativ al marimii cererii si ofertei, segmentele de piata principale si capitalul rulat pe fiecare, studierea competitiei cu cotele lor de piata si a principalelor avantaje, informatii despre pietele de desfacere nationale daca firma doreste o patrundere transnationala, principalele functionalitati\caracteristici\preturi ale produselor existente, survey-uri pe clientii finali, modele de business existente
3. definirea produsului, folosindu-ne de studiul de piata se creaza un produs nou, cu accent pe crearea de avantaj competitiv, inovatie, plus de valoare pentru clientii finali
4. definirea modelului de business, care practic defineste procesul prin care compania va incasa bani din noul produs
5. dezvoltarea produslui, cu etapele sale: analiza, productie, testare din punct de vedere tehnologic si calitativ
6. testarea sau faza de pilot, pe clienti reali
7. refacerea, in caz ca este nevoie, cu defectele observate in etapa pilot
8. etapa de vanzare in masa, cu toate mecanismele acestei etape: promovare, canale de distributie, integrare, operare, incasare

Cel putin in Romania, aceste etape nu sunt respectate. De aceea si multitudinea de proiecte care esueaza. Studiul de piata este menit sa ajute la evitarea unei investitii neprofitabile. Cati dintre antreprenorii nostri fac un studiu de piata, si din cei care fac, cati il fac corect ? Pe langa studiul de piata, toate celelalte etape sunt extrem de importante. Toate isi au rolul lor menit sa puna o caramida la succesul final.

Desi multi antreprenori sunt constienti ca de la idee la profit pot fi aplicate procese stiintifice, totusi nu le folosesc deoarece:

- proiectele de succes anterioare le dau incredere prea mare in fortele proprii

- au impresia ca procesul este unui anevoios, care mai mult ii incurca

- nu au cunostintele necesare pentru a aplica un management stiintific asupra noilor produse

- se tem ca procesul va dura prea mult in timp ce piata se schimba permanent

Rolul psihologic al unui teambuilding

Sunt persoane care inca au impresia ca team-building-ul se organizeaza cu scopuri distractive, "for the fun". Si doar pentru aceste lucruri. Spre deosebire de aceste persoane, stiam ca team-building-ul isi propune ca in timp ce este distractiv pentru angajati, sa fie totodata un mecanism pentru managementul organizatiei.

Stiam ca team-building-ul este o cheltuiala si nu se face de dragul personalului ci pentru beneficiile sale: este un mecanism de motivare - poti alege lideri de echipe si poti controla cine castiga, cu scopul de a motiva anumiti oameni cheie, de a le vinde importanta in ochii colegilor; este un mecanism de a inchega relatii mai bune intre colegi cu efecte imediate in imbunatatirea comunicarii ce va duce la cresterea productivitatii; este un mecanism care poate rezolva multe nevoi organizationale prin diverse teme competitionale alese de firma.

Insa recent am aflat, sau mai bine spus am realizat pe cont propriu ca un team-building are un efect psihologic intens in beneficiul organizatiei si unul negativ pentru individ. Un team-building creaza egalitate intre membrii echipei. In team-building nu mai conteaza ce esti la locul de munca, pozitia, IQ, aspiratii, performanta. In aceste jocuri esti egal cu ceilalti. Si din aceasta pozitie de egalitate, toti membrii si toate echipele primesc sarcini cat mai grele, cat mai incurcate. Daca esti un top performer in companie, in team-building vei fi cel mult ca mata-n calendar.

Aceasta este prima etapa psihologica prin care ti se da senzatia ca nu esti chiar atat de performant pe cat ai fi avut impresia. A doua etapa psihologica este sa accepti ca exista colegi mai destepti sau cel putin la fel de destepti ca tine dar pe care nu i-ai observat pana atunci. Acest lucru iti este aratat prin probe care necesita aptitudini neconcludente la locul de munca dar utile in team-building si la care se pricep mai bine anumite personaje. Scopul este cam acelasi, sa accepti ca nu esti extraordinar de bun si exista si altii cel putin la fel de buni.

Aceste etape psihologice ajuta compania sa accepti sa comunici mai mult cu ceilalti colegi pe care acum ii vei crede avansati, sa accepti salarii mai mici, sa amani avansarile in cariera, sa muncesti mai mult pentru ca vei crede ca nu esti suficient de pregatit. Pentru angajat acestea sunt puncte negative, si team-building-ul il va convinge sa ramana pe loc in cariera.

Pe cealalta parte, o carte de antreprenoriat, o carte de marketing sau management iti vor da impulsul invers, si anume sa te crezi in stare, sa ai incredere in fortele proprii si sa pornesti propria afacere. Dar un team-building va avea intotdeauna efectul negativ: sa arunci individualismul, sa accepti conlucrarea fara sa-ti revendici meritele, sa ramai in companie, sa te lasi condus, sa crezi ca nu esti foarte bun in ceea ce faci, sa muncesti mai mult in companie - deci total opusul dezvoltarii unui individ liber si puternic.

Daca s-ar dori crearea unui individ puternic am vedea in team-building sarcini concludente cu teme de la locul de munca, unde ar iesi castigatori doar top-performerii care s-au pregatit temeinic. Dar... nu se doresc indivizi puternici ci aplatizare generala in beneficiul companiei. Fiecare trebuie sa creada ca este mai slab decat celalalt, sau maxim la fel de bun. Exact opusul unor scoli moderne care induc indivizilor o puternica incredere in fortele proprii, un curaj in propria personalitate, ceea ce le declanseaza forta inovatoare si antreprenoare.

Personal, nu cred in echipe unite in cadrul companiilor. Fiecare individ are interese proprii sau este nepasator datorita mediului care nu ofera o miza reala. Adevaratele echipe unite sunt cele din sport, circ, trupele de muzica. Asta din cauza ca aceste echipe lupta pentru un premiu in bani pe care-l impart ulterior. Companiile vor insa acelasi tip de implicare ca in echipele comerciale insa fara sa ofere motivatia necesara pentru unirea membrilor.