Filosofie aplicata in management si antreprenoriat

Din punct de vedere filosofic, viata omului este ghidata de diverse obiceiuri si este purtata pe taramuri necunoscute de mituri, credinte si religii. Fiecare natie are o constiinta comuna mostenita pe linie istorica, fiecare natie are propriile proverbe, fiecare natie are o serie de practici. Mai mult, toate natiile reactioneaza in acelasi mod in fata neprevazutului, a fricii, a angoasei.

Ceea ce marile imparatii din toate timpurile au facut, si mai nou organizatiile moderne o fac, este sa exploateze oamenii si nevoile acestora folosindu-se de constiinta comuna si de reactia acestora in fata fricii si a neprevazutului.

Practici aplicate pe clienti
Corporatiile exploateaza clientii prin publicitate. Actul publicitar are ca scop ridicarea unei intrebari cu potential angoasant; trezirea dorintei; inhibarea si transformarea dorintei in pulsiune; deturnarea acesteia intr-o actiune specifica. Publicitatea exploateaza intrebarile esentiale, care, daca nu primesc raspuns, devin factor angoasant, creindu-i individului o stare de tensiune si ofera produsul drept raspuns.

In acest mod, publicitatea vine in intampinarea tendintei individului de a cauta in lumea exterioara un raspuns la intrebarile care il framanta. Publicitatea ofera imaginea utopica a unui “eu” mai nou, mai atractiv, mai plin de succes si de prestigiu, obtinut prin achizitionarea anumitor produse. Propune o transformare magica a sinelui si a noii identitati si asociaza schimbarea din comportamentul de consum, din moda si din infatisare, cu metamorfoza intr-o noua persoana.

Practici aplicate pe angajati
Muncitorii din cadrul organizatiilor sunt motivati prin practici care isi au radacinile tot in domeniul filosofic. In orice companie, firma, corporatie sau cultura organizaţionala, normele, regulile si valorile promovate si sustinute au un impact major asupra activitatii angajatilor. Comportamentele manifestate de lideri, manageri şi actionari, in relatiile interpersonale cu subordonatii, traseaza coordonate stricte in ceea ce priveste conduita profesionala in raport cu pozitia ierarhica. Unei organizatii ii merge cu adevarat bine, daca si angajatilor acesteia li se intampla acelasi lucru.

Presedintii de companii dar mai ales subordonatii acestora considera integritatea umana ca fiind un element foarte important in relatiile organizationale. Directorii si managerii considera ca, pe langă integritate, competenta si siguranta celor cu care lucreaza sunt definitorii in a caracteriza o persoana, in timp ce, subordonatii iau in calcul ca fiind importante bunavointa si spiritul democratic al liderului.

Liderul nu trebuie sa iasa in evidenta prin raspunsurile pe care le furnizeaza in anumite situatii si, mai degraba, sa fie tot timpul interesat de ceea ce se intampla in compania sa insistand cu intrebarile. In al doilea rand, nu trebuie sa existe constrangeri de niciun fel in sedinte iar liderul trebuie sa participe efectiv la acestea jucand pe langa rolul de moderator si pe acela al mediatorului. In al treilea rand, mai importanta decat gasirea vinovatilor, dat fiind anumite decizii, este constientizarea si „tragerea invatamintelor” din ceea ce s-a intamplat.

Aceste caracteristici ale managerilor dorite de angajati s-au nascut din morala societatii:

• Morala instruieste individul sa devina o functie a turmei si sa-si atribuie valoare numai ca functie. Virtutile sunt apreciate nu din punctul de vedere ale efectelor pe care le au pentru cel care le poseda, ci din unghiul afectelor (de admiratie, stima, lauda) pe care le declansează utilitatea practicarii lor pentru ceilalti. Educatia procedeaza in general asa: printr-o serie de atractii si avantaje, ea incearca sa determine la individ un mod de a gandi si de a actiona care, devenit obicei, inclinatie si pasiune, sa domneasca in el si asupra lui, impotriva ultimului sau avantaj, dar spre «binele general», spre utilitatea publica. Aprecierea morala a valorii unui om opereaza numai cu criterii sociale; insul este comparat cu alti oameni, iar actele sale sunt judecate in functie de folosul comunitar. Intreaga noastra viata psihica functioneaza dupa principiul placerii si evolueaza spre afirmarea nestingherita de sine, se produc presiuni permanente dinspre sfera instinctelor.
  
• Morala cuprinde valori, norme, etichete, tipuri ideale si modele exemplare prin care se urmareste reglementarea raporturilor interumane. In mod nemijlocit, raporturile dintre oameni, la nivel de individualitati si/sau grupuri au tendinta de a se manifesta ca raporturi de forta, de dominatie. Fiecare ins sau grup tinde sa-si afirme puterile, energiile (indiferent de modul sau concret de a si le manifesta) pentru a obtine avantaje, eficienta, succes. Orice morala respinge din principiu cultul fortei si egoismul, calificandu-le ca vicii, defecte personale. Accentul cade pe firescul intampinarii omului de catre om, pe atractia reciproca, mila, compasiune, impulsul spre a fi util celuilalt, intrajutorare, generozitate, iubirea omenescului din celalalt.

Deoarece angajatii intra in mediul organizational setati de normele morale ale societatii (prin constiinta comuna), este necesar ca managerul sa se comporte corespunzator acestor seturi de valori apreciate de subordonati.